Tenerife paradis al plantelor subtropiclae Grădina Botanică

Creasta Fagarasului:Lacul Caltun-Refugiul Fereastra Zmeilor ziua 3 (6 august 2013)

A  3 a zi incepe cum altfel decat cu un nou urcus. Numele sau fiind Laitel.

Caltun, Negoiu, Lespezi ramaneau acum doar o amintire.

Mai aruncam din cand in cand o privire plina de regret asupra minunatei imparatii de vest a Fagarasului,  in speranta ca timpul si vremea imi vor ingadui sa descopar toate minunatiile sale. Primul semn al unei noi dimineti abrupte ma intampina sus, tocmai sus in varf de deal. Eu, marea cautatoare de semne aveam acum parte din ele din plin, unul dupa altul, din ce in ce mai sus.

O priveliste de neuitat oriunde priveam. Coborarea dupa Laitel parca imi dadea curaj, deja zaream si Turnul Paltinului, chiar si cararea se profila pana la un anumit punct.

In spatele nostru Caltunul oferea prilejul unor privelisti cu adevarat unice. Piciorul Lespezi, atat de drag mie, lacul Caltun aproape ireal de aproape, incat sa ti doresti sa-l tii in mana si nu in ultimul rand Strunga Dracului, care ramane inca nedescoperita mie.

Drumul a continuat initial lin, apoi s-a mai condimentat un pic cu ceva lanturi si cateva prapastii demne de remarcat. Si nu trecu mult timp, doar vreo 2 ore pana ce am ajuns pe platou din nou. Nu, nu era platoul de filmare ci doar Turnul Paltinului, ce nu pana de demult se vedea in zare.

Poteca spre Balea si aceasta parte a traseului imi erau bine cunoscute, acum totusi parca am avut mai mult spor caci drumul nu mi s-a parut la fel de lung. Ragazul avut odata cu inoptarea la Caltun isi spune cuvantul. Azi ma simt ca la plimbare, nu mai suntem neaparati presati de parcurgerea unei anumite distante, ma bucur pe indelete de un cer de poveste, cu nori de puf . Si iata-ne la Balea fara prea mari peripetii.
De aici urcam in saua Capra

si in scurt timp ajungem pe Vanatoarea lui Buteanu. Mi-an dorit foarte mult sa urc din nou pe Buteanu, ca intr-o reiterare a primului meu traseu. Imi doream mult sa vad de la distanta macar trapezul magic care m-a insotit in permanenta, in gand si suflet.

Urcarea pe Buteanu de o ora si un pic, a fost un binemeritat ocol,  fiindca privelistea e chiar una unica pentru mine poate se mai poate compara doar cu cea dupa Dara. De ce spun ca este o priveliste unica? Varful Vanatarea lui Buteanu este situat la jumatatea masivului  Fagarasului. As spune ca este cel mai bun punct pentru o priveliste daca doriti sa aveti o perspectiva a tuturor celorlalte varfuri.  Dupa Buteanu se vede creasta Arpaselului,muchia Albotei ,muchia Buteanu,

 caldarea si varful Vaiuga, lacul Capra, varful Buda, Raiosu, Museteica,

 Arpasu Mare, Arpasu Mic, Mircii,

 dar si Vistea Moldoveanu, pana la indepartatul Dara.

Dupa turul de orizont am coborat pe piciorul Caprei, m-am oprit pentru cateva secunde sa contemplu stanca numita  Revolverul,

 apoi ne-am apropiat destul de abrupt de caldarea Fundul Caprei, dupa o coborare in serpentine.

Pe sub Creasta Arpaselului , o caprita a fost indeajuns de simpatica cat sa imi ofere o poza.

Am continuat sesiunea foto cu niste floricele care mai de care mai colorate si interesante. Am incercat sa le imortalizez splendoarea macar in cate un cadru, sper ca am reusit cat de cat.

 In curand ajungem la Fereastra Zmeilor iar lumina crepusculara a apusului ne invaluie treptat.

Culorile calde ale asfintitului  lasa incetul cu incetul loc unui melanj de albastru-gri-cenusiu, ce se lasa o data cu seara, peste munte, peste amintiri, peste lume. Cum Fagarasul este o alta lume, linistea noptii prevesteste insa ca intotdeauna tumultul unei noi aventuri.