Treceți la conținutul principal
Creasta Fagarasului:Turnu Rosu-Lacul Avrig ziua 1 (4 august 2013)



Visand la vreme buna si aventuri de neuitat, am pornit sambata dimineata din curtea cabanei silvice de langa Manastirea Turnu Rosu, pe traseul Chica Pietrelor. Ne setasem asteptarile in jur la 2-3 ore, dar urcusul incepea deja cu o panta deloc imbietoare pentru 8 si jumatate dimineata.


Noroc ca nu a durat mult pana ce am iesit in prima poiana, vreo 45 de minute; dupa un scurt popas si o priveliste asupra localitatii Turnu Rosu si raului Olt, am ajuns si la golul alpin din Chica Pietrelor


Traseul incepuse in forta, o data ajunsi in Chica Pietrelor mai erau 3 ore pana in Saua Suru. Chiar si lacul Avrig, destinatia finala a primei zile, parea acum la o azvarlitura de bat.



Vremea buna, cerul de un albastru patrunzator, verdele varatic al muntelui, totul parea sa indice o vreme ideala pentru a parcurge creasta mult iubitului Fagaras.





In curand, trecem de zona vf Prislop, unde gasim mai multe izvoare, oricand binevenite, apoi de vf Tatarul, vf Cocoriciul pentru a ajunge la Saua Apa Cumpanita.


Aici se formase o mica herghelie ad hoc, astfel ca am profitat pentru o scurta sedinta foto. Sesiunea foto se incheie repede caci inainte e doar urcusul, asa ca pornim nu tocmai grabiti spre varful Moasa.


Fara prea multa graba am ajuns in saua Suru, dupa vreo 5-6 ore.

   


Poteca ocolea pe curba de nivel varful Capul Surului apoi urca varful Budislavu de unde se zarea si zona Ciortea .




Aflasem deja ca ar fi o zona mai fotogenica a crestei si tare imi facea cu ochiul, insa ma interesez repede cam ce ar fi insemnat o deviatie de traseu pentru a doua zi pe Ciortea.



Odata ajunsi in saua dintre Turnu Lacului si varful Vartopul Rosu am zarit pentru prima oara si  lacul Avig.Era vreo 5 seara, tocmai bine pentru o scurta balaceala in lac, apa era calduta, chiar placut dupa o zi de umblat hai hui.



    





Postări populare de pe acest blog

Tenerife paradis al plantelor subtropiclae Grădina Botanică

C â nd a ț i fost ultima oar ă la Gr ă dina Botanic ă ? Ast ăzi vin cu o propunere pl ă cut ă ș i relaxant ă pentru o sear ă friguroas ă de iarn ă . A ș a c ă haide ț i cu mine î n Tenerife, de aceast ă dat ă la Gr ă dina Botanic ă . C ă ci amintirile sunt f ă cute pentru a fi pre ț uite ș i readuse la via ț ă . Gr ă dina Botanic ă din Tenerife ''Jardin de Aclimatacion de la Orotava'' are 7 acri, dar și mai interesant o istorie din 1792. Și acum c â teva detalii tehnice s ă le zicem: temperatura medie î n jur de 19 grade   Ce merit ă vizitat neap ă rat:  colec ț ia de palmieri o colec ț ie mixt ă de plante Africane dar ș i plante de gr ă din ă Timp de vizitare minim 3 - 3.5 ore Dac ă merge ț i la El Jardin Botanico, v ă recomand s ă v ă dedica ți minim jum ătate de zi, eventual dup ă- amiaza, dup ă o zi obositoare de traseu, fiindc ă î n mod sigur aici v ă ve ț i relaxa ș i î nc ă rca bateriile. Ceea ce nu-i lipse ș te ...

Trulli, o poveste cu Albă ca Zăpada şi cei 7 pitici

Astăzi m-am gândit să mergem într-o lume a poveștilor cu cei 7 pitici și Albă ca Zăpada. Iar locul care mi-a venit imediat în minte, a fost nu Grecia, cum poate v-ați imagina, ci Trulli. De ce Trulli poate fi numit cu ușurință orășelul de poveste al Italiei? O să încerc să vă povestesc astăzi. Dacă v-ați întrebat vreodată ce este acela un trullo? O construcție din lut uscat fără mortar, ce se poate dezmembra foarte ușor, cu un acoperiș conic. Scopul e unul simplu de intuit  - ca locuitorii trulli lor să și poată construi și reconstrui repede casele. În vremea aceea birurile și taxele în regatul Napoli erau foarte mari, aceasta fiind o metodă foarte eficientă de a evita plata de taxe, arătându-și în același timp indignarea față de politicile lorzilor locali. Istoria acestor trulli datează de pe la jumătatea secolului al 16 lea în comunitatea Monti. De abia în 1620, sătucul Alberobello a început să ia aspectul unei așezări. Primele trulli au apărut în Monti, 40 la ...

Tenerife Ascensiunea pe Teide - partea a -II-a

   Tenerife - El Teide Trek -  partea a -II-a Despre Teide s-au spus destule eu v ã invit  sã v ã l ã sa ţ i purta ţ i pe c ã r ã ri de munte, pentru a ajunge  î n inima ''ardiente'' a insulei Tenerife , dar poate chiar a Canarelor: El Teide Ast ã zi v ã propun o excursie de o zi pe El Teide, simbolul Tenerifelor. De ce s ã alegi Teide si nu orice alt obiectiv î n Tenerife? Eu a ş spune pentru senza ţ iile de neuitat ş i peisajul selenar care te uime ş te la tot pasul. Un alt motiv ar putea fi fiindc ã zona este cel mai mare parc natural declarat din Insulele Canare. La tot pasul ai cratere,vulcani ş i r â uri de lav ã pietrificat ã , ceva poate ce am mai vazut doar î n Star Trek nu? Ș i s ã recunoastem mai ales pentru palpita ţ ia ş i m â ndria pe care o sim ţ i c â nd ş tii c ã ai pus piciorul pe unul din vulcanii  de 3718 metri ai Europei, p ân ã nu demult activ . Impresionant ş i totu ş i realizabil, sun ã cumva provocator n...