Treceți la conținutul principal

Sibiu  pelerinaj in timp intre istoria medievala si modernism



Sibiul e mai mult decat un oras. E un sentiment, o traire, o senzatie de liniste, de pace, de intoarcere in timp.

De aceea am decis sa dedic o serie de jurnale unor destinatii de weekend, un fel de city breakuri, atat pentru cei ce doresc relaxare, cat si pentru cei dornici de aventura, care cauta sa descopere altfel un oras.


De ce Sibiu?

Fiindca este orasul meu de suflet din Romania, locul unde mi se pare ca pot suprima timpul si devin o castelana din secolele 10-11. Astazi, vreau sa imbin utilul cu placutul, istoria scrisa cu cea traita si experimentata de mine. Pana nu va plictisesc, Sibiul a fost mentionat prima data intr-un document oficial in 1191. Orasul modern pastreaza inca urmele istoriei, astfel incat calci chiar pe stema cu Hermannstadt – denumire sub care apare orasul prima oara in 1366.



Sibiul este inainte de toate istorie, istorie pe care o pretuim si respectam prea putin din pacate. Asediat in 1601-1603 de Sigismund Bathory si ocupat in 1610, Sibiul de azi nu mai poarta la vedere urmele asediilor.  In mod sigur ele s-au imprimat undeva in inima orasului, in subteranul constiintei multora, insa acum nu mai are cine le povesti. Voi incerca in acest jurnal de weekend sa retrezesc  amintiri uitate intr-un colt in memoria tuturor celor care au pasit sau nu vreodata prin Sibiu. Celor ce au vizitat deja orasul , vreau sa le readuc cheful de o plimbare si poate, de ce nu, sa le dau ideea de a merge weekendul viitor la Sibiu.

Interesant  sau nu , dar in orice caz bine de stiut este ca Sibiul era la sfarsitul secolului XVII capitala   principatului  Transilvania, in cadrul Imperiului Habsburgic, mentionez astfel de detalii mai mult pentru pasionatii de istorie. Pentru  cei care le au mai mult cu geografia, as putea sa va spun ca Sibiul se afla la o altitudine fata de nivelul marii care variaza intre 415 metri in Orasul de Jos  si 431 metri in Orasul de Sus.



Acum vom sari peste niste secole si ne vom apropia cu pasi repezi, sau nu, fiindca Sibiul merita vazut la pas , fara prea multa graba, de istoria moderna a Sibiului, asa cum il descoperim noi astazi. Sincer nu stiu al catelea oras din tara este acum Sibiul, dar ceea ce mi s-a parut interesant  este ca la inceputul secolului al XX lea , Sibiul era al 3-lea oras din Imperiul Austro Ungar, si primul din Romania iluminat electric.

Tot la Sibiu, apare in 1909 primul cinematograf, iar cu aproape 700 de ani in urma, adica in 1292, primul spital din Romania.  Se pare ca Sibiul a fost deschizator de drumuri in multe domenii de-a lungul istoriei, cu toate ca acum, pentru omul modern toate aceste date pot parea neinsemnate. Tot la Sibiu este atestata prima scoala din Romania (1380), prima farmacie (1494) si aici se tipareste prima carte in limba romana din Ardeal in 1544.

Lectia de istorie ar putea continua dar nu aceasta este intentia mea, ci mai degraba aceea de a da Cezarului ce-i al Cezarului  si Sibiului locul sau de drept in randul oraselor din Romania.

Cu toate ca in 2007 Sibiul a fost declarat capitala europeana, orasul este mai demult un exemplu de inovatie, spirit de initiativa si in multe sensuri  un deschizator de drumuri. Pentru cei mai tehnici , poate reusesc  sa va starnesc  interesul si curiozitatea si dati o fuga pana la Sibiu sa vizitati primul pod de fonta din Romania din 1859, si anume Podul Minciunilor.


Tot in zona,  La Cisnadie se afla inca cel mai vechi paratraznet din SE Europei (1795) precum si fabrica de covoare, candva celebre in toata lumea.

Istoria este parte din oras inca din 1817 cand se deschide muzeul Bruckental , primul muzeu din Romania.


In mod sigur cu totii am auzit de Paltinis, sau chiar am fost in zona, fie pentru sporturi de sezon sau nu numai, si m-am gandit sa mentionez in acest caz ca Paltinis a fost prima statiune montana din Romania.
Daca pasii va sunt purtati prin Sibiu, poate merita sa va abateti din drum si pana la gradina zoologica , prima din Romania, inca din anii 1928-1929.

Si cum drumetului ii sade bine cu drumul iar istorisirea mea trebuie sa inceapa de undeva,  plimbarea de azi din Sibiu porneste ca odinioara din Piata, locul de adunare , centrul orasului.




Sibul a ramas si astazi un oras cu iz medieval, sau cam asa il percep eu, pietele sale pastreaza ceva dintr-o alta epoca, strazile inguste si pasajele ce fac legatura intre piete, reusesc sa te transpuna in lumea de poveste a unui secol trecut. Mereu cand ma plimb prin Sibiu astept parca sa apara o domnita cu rochie dintr-o alta epoca sau un cavaler in armura, trecand in galop pe strada cetatii inspre Turnul Archebuzierilor.



Sibiul este si orasul Turnurilor medievale, aceste constructii fiind tot o reminiscenta a epocii medievale, cand  Turnul Sfatului apara poarta de intrare in cea de a doua incinta a orasului, cam prin 1324.

Cand sunt in Sibiu ma simt parte  dintr-o pelicula alb negru cu domnite si cavaleri in armuri ce se plimba pe strada Cetatii de azi, ca si odinioara. Cum in epoca medievala impartirea orasului pe bresle era la mare moda, regasim si azi in pelerinajul nostru Turnul Olarilor, Turnul Dulgherilor, Turnul Archebuzierilor, Turnul Gros, fiecare cu istoria sa. 


Astazi se pot vizita doar Turnul Sfatului (situat in Piata Mica), Turnul Scarilor care este de fapt ceea ce se numeste Pasajul Scarilor si Turnul Gros (sala Thalia).Turnul Sfatului este practic obiectivul turistic principal.

                                                        

Circuitul prin Sibiu incepe cu o vedere panoramica din Turnul Sfatului, unde puteti admira la penultimul etaj si mecanismul ceasului. Merita sa urcati treptele intortocheate pentru a va bucura de privelistea de sus a orasului. De la inaltime vedem celelalte turnuri ce strajuiesc strada cetatii, Turnul Olarilor construit in secolul XV din piatra, impreuna cu ale sale lacasuri de tragere, Turnul Archebuzierilor si Turnul Dulgherilor.




Sibiul ofera la tot pasul lectii de istorie, dar nu orice fel de lectii; chiar lectii de istorie vie dupa pararea mea.


Chiar daca, turist fiind, nu ai timpul si rabdarea necesare sa stai sa citesti placutele informative de la intrarea in obiectivele turistice, merita sa nu ignori istoria, chiar si pentru simplul fapt ca poti vedea lumea altfel prin prisma sa.


Plimbarea prin Sibiu am vrut sa fie una concentrica, pornind din inima orasului, (Turnul Sfatului) si inaintand inspre zidurile de aparare ale fostei cetati medievale,  Hermanstadt ul de altadata.


Exista si locuri de poveste intre zidurile sale, si nu sunt putine. Cladirile stau marturie impreuna cu Pasajul Scarilor din Piata Huet, care este de altfel si cea mai veche constructie din Sibiu.



Pasajul Scarilor nu face doar legatura intre Orasul de Sus si Orasul de Jos, dar isi pastreaza aspectul original inca de la constructie din secolul 13. Daca doriti sa va opriti in zona, incercati la restaurantul Butoiul de aur , cel mai vechi local din Romania, unde legenda spune, si eu doar relatez, ca insusi Mihai Viteazul a stat dupa batalia de la Selimbar.


Daca timpul nu va prisoseste, cum se intampla in cazul meu mai mereu cand sunt in trecere prin Sibiu, poate reusiti sa audiati un concert al Filarmonicii de Stat din Sibiu, concerte care sa tin in Sala Thalia ( in incinta Turnului Gros). Inca din  1778, functioneaza aici primul teatru al orasului. In timp, destinatia principala a cladirii s-a schimbat, astazi fiind aceea de a sluji muzicii, insa initial sala a fost conceputa pentru a gazdui reprezentatiile teatrale.

Cum istoria medievala este legata de cele mai multe ori si de latura spirituala a lucrurilor, iar Sibiul are de toate, nu puteau lipsi bisericile din pelerinajul nostru.  Ele nu sunt neaparat multe, dar mai degraba impresionante prin arhitectura si nu numai.   Eu mi-am incheiat ziua prin Sibiu, tot la pas, admirand si incercand sa invat, sa cunosc sa descopar tainele acestui oras. Si ca intr-un pelerinaj initiatic intre doua lumi, cea moderna si cea medievala, voi mentiona pe scurt si opririle mele la 5 dintre cele mai reprezentative monumente de cult din Sibiu. Eu am inceput cu Biserica Evanghelica , situata in Piata Huet, o constructie din secolul al XIV lea, pe 7 nivele, cu 4 turnulete.


Semnificatia celor 4 turnulete este aceea ca orasul avea drept de condamnare la moarte (sau cu alte cuvinte era scaun de judecata). Din 1496, timp de 300 ani, biserica a fost loc de inmormantare pentru personalitati, acest lucru fiind interzis in 1796. In 1803 se face o exceptie de la regula, si astfel baronul Samuel von Brukental, al carui nume il poarta Muzeul din Sibiu, este depus in interiorul bisericii. Pentru cei pasionati de arhitectura, sugerez o vizita si la Biserica Romano Catolica, aflata chiar in Piata Mare, stilul baroc timpuriu vienez le va atrage sigur atentia.



Din turnul bisericii Romano-Catolice se facea in trecut accesul spre Piata Mica , ma intreb daca acest lucru mai este valabil si astazi, insa nu as putea sa va spun exact. Ceea ce stiu insa este ca vitraliile sunt originale, ele fiind executate in anul 1901 la Budapesta..


In continuarea turului virtual pe care vi-l propun prin Sibiu merita vizitata Biserica Ursulinelor, care a fost ridicata pe locul unei manastiri dominicane in 1474. Poarta principala, geamurile si stalpii sunt elemente gotice originale, iar deasupra portalului intr-o nisa se afla sculptura Sfintei Ursula.

Sibiul este un oras ce-ti ofera povesti de istorie la tot pasul, trebuie doar sa ai rabdarea si curiozitatea sa le descoperi, chiar sa investighezi. Ar fi multe de spus si povestit despre oras, insa timpul este necrutator cu noi oamenii, din fericire si podul Minciunilor, si pasajul Scarilor si Casa Artelor (ce gazduieste Muzeul de Etnografie Saseasca), si Turnurile (Sfatului, Gros, Archebuzierilor, Olarilor, Dulgherilor, Pielarilor), Casa cu Cariatide  ne vor astepta mereu as vrea sa cred, trebuie doar sa ne facem timp pentru a le descoperi.


Raul Cibin, format din unirea Raului Mare cu Raul Mic, cu isvoarele in muntii Cindrel traverseaza Sibiul asemenea firului epic ce leaga istoria medievala de cea moderna. Asemenea apei curgatoare care duce cu sine povestile trecutului, Sibiul aduce din epoca medievala povesti de istorie ce ar trebui reamintite mai des.  Si cum orologiul bate orele douasprezece, si timpul nu mai are rabdare, voi incheia cu parere de rau o calatorie in alte vremuri, in alta lume parca, lumea medievala  pe alocuri, a Sibiului, cel de azi, cel de odinioara.





Postări populare de pe acest blog

Căutați idei de city-break? Bari, una din numeroasele comori ale Italiei

Pe neașteptate a venit vremea vacanțelor și city-breakurilor. De aceea m-am gândit din nou la Italia . Astăzi despre Bari, oraș pe care l-am vizitat de două ori. Spre Bari aveți zboruri directe de 4 ori pe săptămână  (luni, miercuri, vineri, duminică), așa că nu ar trebui sa fie greu să vă hotărâți. Din Bari puteți ajunge oricând în alte părți ale Italiei, închiriând o mașină, iar Bari este un loc ce poate fi vizitat indiferent de sezon. Eu am fost atât vara cât și primăvara. Așa că m-am gândit să dedic o sesiune specială mai multor orașe din Italia, pentru că Italia ''it’s a bliss!'' Bari este o destinație tipic city-break dar și punct de pornire spre alte frumuseți ale Italiei, poate nu atât de cunoscute ca: Matera (orașul de piatră) și Alberobello (satul căsuțelor de pitici). O să încep cu un pic de istorie. Bari este o ancoră a creștinismului, și poate nu mulți știu că aici se găsesc moaștele Sfântului Nicolae. Ne putem mira chiar, fiindcă e drum lu
Creasta Fagarasului:Curmatura Bratilei-Plaiul Foii ziua 6 (9 august 2013) Dis de dimineata, acum un pic mult prea de dimineata, dupa ce am dormit in refugiul Curmatura Bratilei, iata-ne ajunsi la final. Efortul de a ne trezi inainte de ora 6 ne este rasplatit, cu primul si singurul rasarit de soare de pe traseu. Dupa ce trecem de varful Bratila, facem  un zoom in partea dreapta cu creasta Iezerului, si la aproape o ora de la plecare ajungem langa fostul refugiu Berevoescu unde gasim un izvor amenajat de aceasta data, cu debit foarte bun. Ocolim varful Berevoiescu, si iata-ne ajunsi la refugiul din zona Comisul, identic cu cel din Curmatura Bratilei. Pana acum am avut un ritm sustinut, sa ne fi ajutat si racoarea diminetii, asa ca sa tot fi fost vreo 10 cand intram in padure. Din saua Lerescu  mai surprindem masivul Iezer pentru ultima oara inainte de a ne lasa
Creasta Fagarasului:Turnu Rosu-Lacul Avrig ziua 1 (4 august 2013) Visand la vreme buna si aventuri de neuitat, am pornit sambata dimineata din curtea cabanei silvice de langa Manastirea Turnu Rosu, pe traseul Chica Pietrelor. Ne setasem asteptarile in jur la 2-3 ore, dar urcusul incepea deja cu o panta deloc imbietoare pentru 8 si jumatate dimineata. Noroc ca nu a durat mult pana ce am iesit in prima poiana, vreo 45 de minute; dupa un scurt popas si o priveliste asupra localitatii Turnu Rosu si raului Olt, am ajuns si la golul alpin din Chica Pietrelor Traseul incepuse in forta, o data ajunsi in Chica Pietrelor mai erau 3 ore pana in Saua Suru. Chiar si lacul Avrig, destinatia finala a primei zile, parea acum la o azvarlitura de bat. Vremea buna, cerul de un albastru patrunzator, verdele varatic al muntelui, totul parea sa indice o vreme ideala pentru a parcurge creasta mult iubitului Fagaras. In curand, trecem de zona